Anthony Evans, Libertarienii din Romania

In vara lui 2005 am condus o cercetare in Romania despre aparitia si modul de propagare a ideilor si institutiilor libertatii. M-am concentrat asupra libertarianismului pentru ca el reprezinta forma cea mai radicala de manifestare a ideilor pro-piata si cea mai profunda chestionare a rolului statului in economie. intr-adevar, discipolii lui Mises, Hayek, Rothbard sau Rand sunt cel mai bun indicator al sofisticarii si al gradului de penetrare a ideilor libertatii intr-o societate.

Delimitarea inceputului procesului de difuziune a acestor idei a fost simpla, data fiind infricosatoarea absenta a informatiilor despre institutia pietei libere inainte de 1989. Existau situatii in care se putea profita de fisurile exceptionale ale blocadei de informatie. Radu Mihail Solcan isi aminteste cum a descoperit titlul 'Capitalism si Libertate' al lui Milton Friedman intr-un numar ratacit al 'New Individualist Review'. Dar, in general, blocada a fost incredibil de eficienta. Desigur, ‘89 a deschis piata ideilor. insa, abia dupa 2000 cred ca putem vorbi de o difuzie puternica a ideilor libertariene si clasic liberale. Institute for Humane Studies a avut un rol decisiv prin programele initiate imediat dupa Revolutie. Dar miscarea nu putea prinde decat in momentul in care ar fi aparut agenti interni ai ideilor sale. Ajutat de functia sa de profesor la Facultatea de Filosofie din Bucuresti, Radu Solcan devine unul dintre promotorii gandirii economice si filosofice in spiritul pietei libere in Romania. Influenta catedrei ca centru de iradiere este indubitabila, chiar daca majoritatea studentilor nu este de orientare libertariana. Acelasi lucru poate fi spus despre Alexandru Tasnadi de la A.S.E.

Pe la jumatatea anilor ‘90, apar incercari de a oferi educatie cu un continut pur libertarian, dar asta numai prin intermediul seminariilor private. Un adevarat punct focal il constituie seminarul lui Cristian Comanescu, initiat impreuna cu Dragos Paul Aligica in 1994 prin Institutul Mises - Romania. intre timp drumurile celor doi s-au despartit, dar seminarul a continuat, concentrandu-se pe interpretarea anarho-capitalista a lui Ludwig von Mises, propagata de Institutul-mama din Auburn, SUA. Cazul Mises-Romania este remarcabil prin omogenitatea valorilor comune ale membrilor Institutului. in privinta difuziei ideilor, grupul se specializeaza in traducerea de texte in limba romana si in dezbateri cu circuit cvasi-inchis, neacordand atentie dezbaterilor publice contemporane. Comanescu e descris cel mai bine de formula "trainer al trainerilor", ai carui discipoli se raspandesc in diferite medii institutionale.

Explozia de tineri ganditori libertarieni de dupa 2000 este marturie a unei comunitati libertariene in crestere si a succesului reputat de primul val libertarian de la inceputul si mijlocul anilor ‘90. Marius Spiridon (ASE), Bogdan Glavan (Universitatea Romano-Americana), Diana Costea (Universitatea din Bucuresti), Ionut Sterpan (CADI), Vlad Topan (ASE), Horia Terpe (SNSPA), Andrei Trandafira (CADI), Tudor Smirna (Mises-Romania) sunt doar cateva dintre numele celor ce au facut ca Romania sa devina rapid sincrona cu miscarea de idei libertariana occidentala. in ultimul an, un grup de tineri universitari si freelanceri, printre care Emanuel Socaciu (Universitatea din  Bucuresti), Sorin Cucerai, Tudor Glodeanu, Laurentiu Gheorghe (Universitatea din Bucuresti), Gabriel Mihalache, Florin Rusu, Ninel Ganea, Bogdan Enache, formeaza un nou nucleu in reteaua libertariana din Bucuresti: Asociatia Liberalism.ro. Lor li se adauga figuri greu de catalogat, precum discretul Marian Panait, pe seama caruia circula o adevarata mitologie urbana. impreuna, ei fac azi ca libertarianismul sa fie un curent reprezentat academic si intelectual la un nivel si o intensitate la care nici un partid parlamentar roman nu poate macar sa viseze.

Totusi, in stadiul ei actual, miscarea romaneasca este departe de a fi ajuns la maturitate. in afara Bucurestiului firele retelei sunt subtiri si constranse la mici comunitati academice. Radu Nechita, a carui influenta majora sta in coordonarea desanturilor romanesti la seminariile Institute for Humane Studies din Aix-en-Provence, conduce un grup la Cluj si desfasoara un seminar Hayek pentru studenti. Desi exista o retea epistemica de lucru Bucuresti-Cluj, persista obstacolul partitiei geografice. Semnalul unei comunitati libertariene mature va fi dat numai atunci cand libertarienii din Romania vor castiga o cota de piata semnificativa pe cele mai urmarite canale media, dar aceasta depinde de o maturizare intelectuala paralela a publicului larg, a cererii de informatie. Accentele libertariene ale vederilor lui Horia-Roman Patapievici au ajuns uneori la public prin cartile sale, iar mai recent Sorin Cucerai si Cosmin Rogojanu, doi publicisti cu solid background academic, au gasit cai de comercializare a jurnalismului libertarian. Acestea sunt indicii ca punctul critic se apropie si ca o miscare intelectuala bine conturata isi va putea ocupa locul in discursul public. Studiul meu sugereaza ca ideile se raspandesc dupa un anume tipar, iar masurarea pasilor acestui tipar ne ajuta sa determinam gradul de maturitate al comunitatii libertariene. Stadiul initial are loc in cadrul academic. Am vazut acest lucru si in Romania. Dupa ce acest stadiu genereaza un grup definit de intelectuali, el devine inevitabil instabil, odata ce membrii incearca pe cai diferite sa duca ideile mai departe. Noi forme de manifestare si organizare sunt create. Incepe lupta pentru dezvoltarea unei reputatii si cautarea legaturilor cu practica politica. in acest moment, mass-media incep sa joace un rol catalizator, iar identitatea specifica libertariana incepe sa devina un element luat in seama in peisajul intelectual si doctrinar al unei tari. Acesta este punctul de care se apropie, in evaluarea facuta de studiul meu, miscarea libertariana din Romania.

*Anthony Evans, European School of Management - Londra, "Hayek Society", London School of Economics, noiembrie 2006