De la reguli sociale informale la institutii formale (Workshop 13 iunie 2008)

Vlad Tarko

Ingredientul psihologic de baza care face posibila organizarea sociala este increderea. Atunci cand este prezenta increderea nu este necesara amenintarea fizica drept garant al intelegerilor, si este subinteles faptul ca schimburile sunt mutual benefice. Rolul agresiunii este de a "convinge" pe cineva sa accepte sa faca un lucru pe care nu-l considera ca ar fi cu adevarat in interesul sau. Astfel, in absenta fenomenului increderii, nu putem face deosebirea intre un schimb voluntar si o relatie de putere.
In cazul grupurilor mici de oameni (max sute) se pot forma retele de incredere in mod informal, prin interactiuni directe. Aceasta este felul in care au functionat societatile umane pentru peste 90% din istoria omenirii, pana acum aprox 10 000 de ani cand, datorita aparitiei agriculturii, au putut aparea aglomerari umane tot mai mari. Sentimentele noastre sociale instinctive, cum ar fi sentimentul echitatii, au evoluat in cadrul acelor societati primitive, avand ca rol detectarea free-riderilor sau a inselatoriilor in cadrul acelor grupuri mici. Intr-o anumita masura, aceste sentimente sociale ne creeaza intuitii gresite in lumea actuala; dincolo de apelul intuitiv al xenofobiei, de care am discutat la un alt workshop, fenomenul cel mai semnificativ este conflictul dintre libertatea indivizilor de a actiona fara a-i agresa pe altii si sentimentul nostru de echitate. Actiuni individuale care nu agreseaza pe nimeni ni se pot parea in mod instinctiv "nedrepte" din cauza ca au ca rezultat inegalitatea.

In cazul grupurilor mari, increderea intre diferitii participanti nu mai poate aparea in urma interactiilor directe; este necesara fie prezenta intermediarilor, fie, in ultima instanta, a regulilor si institutiilor formale (state & guverne). Institutiile formale impuse intr-o societate sunt bune atunci cand rezultatul este aparitia increderii intre necunoscuti. Tranzitia de la institutii informale la institutii formale reflecta tranzitia de la "schimburi intre prieteni si familii in cadrul unor mici comunitati la schimburi intre necunoscuti si straini in cadrul unor comunitati mari" (Shermer). Probleme pe care trebuie sa le rezolve o societate cu multi oameni (Diamond):

a)       Rezolvarea si prevenirea conflictelor intre indivizi
b)       Luarea de decizii in legatura cu probleme publice (care ii afecteaza pe toti)
c)       Depasirea sistemului de troc -> aparitia banilor -> problemele cu sistemul monetar
d)       Densitatea mare a populatiei -> resursele sunt insuficiente -> necesitatea comertului
Intuitiile noastre sociale tribale nu ofera solutii potrivite pentru aceste probleme, dimpotriva ele ne sugereaza:

a)       Necesitatea impunerii fortate a unui singur sistem moral

b)       Ingerinta in sfera privata (totul este public)

c)       Respingerea conceptului de dobanda, suspiciunea fata de intermediari, apelul la inflatie

d)       Mercantilismul si protectionismul (respingerea comertului liber)
Din punct de vedere istoric, statele nu au aparut nici in mod necesar si nici prin asociatii voluntare, ci ca rezultat al agresiunii: fie triburile s-au unit datorita unui pericol extern, fie unul dintre triburi a cucerit pe vecini si a devenit treptat tot mai mare. Studii de caz, bine documentate: Pericol extern: confederatia Cherokee (secolul 18), formarea Statelor Unite (secolul 18), unificarea Germaniei (secolul 19). Prin cucerire: statul Zulu (secolul 18), statele din Polinezia (secolele 18 si 19), imperiile Aztec si Incas (secolul 15), imperiele Roman si Macedonean.

Cel putin pana foarte de curand, intuitiile nostre sociale tribale au condus la elaborarea unor institutii formale nu foarte eficiente, bazate pe un exces de autoritate – ceea ce Jared Diamond numeste cleptocratii:

Considerations of conflict resolution, decision making, economics, and space thus converge in requiring large societies to be centralized. But centralization of power inevitably opens the door—for those who hold the power, are privy to information, make the decisions, and redistribute the goods—to exploit the resulting opportunities to reward themselves and their relatives. To anyone familiar with any modern grouping of people, that's obvious. As early societies developed, those acquiring centralized power gradually established themselves as an elite, perhaps originating as one of several formerly equal-ranked village clans that became “more equal” than the others. (Guns, Germs, and Steel)

Michael Shermer citeaza si critica cel putin o parte din ceea ce spune Diamond despre necesitatea centralizarii:

"Large societies can function economically only if they have a redistributive economy in addition to a reciprocal economy. Goods in excess of an individual’s needs must be transferred from the individual to the centralized authority, which then redistributes to the individuals with deficits."

This conclusion makes sense from a folk economic perspective, where we simply scale up the social structure of hunter-gatherers into that of consumer-traders. In fact, societies have done just this throughout history. While it is true that most societies included top-down solutions in the form of chiefdoms, kingdoms, monarchies, theocracies, dictatorships, and the like, in the last half millennium the development of diverse economic and political institutions has flipped back to bottom-up solutions. And we have not simply increased the size and number of hunter-gatherer institutions and rules; we have added entirely new categories of similarly modeled social institutions, which in turn have created the need for entirely new categories of rules.


In particular, democratic capitalism offers a bottom-up solution based on the guaranteed right of private property and a democratic vote as well as the free and fair trade between citizens in the nation and with citizens in other nations. […] The addition of the relatively new concept of property rights – which assigns the right and use of a commodity to someone with stipulated rules of conduct that are socially recognized and mutually binding among all members of the group regardless of the owner’s ability to physically (and convincingly) threaten aggression – are counterintuitive to our evolutionary instincts and therefore require constant vigilance. (The Mind of the Market)
Institutia proprietatii private pare deci a sta la baza rezolvarii cu succes a celor patru probleme ridicate de Diamond. Ea nu reprezinta o conditie suficienta, ci necesara.

La workshopul de vinerea aceasta, 13 iunie, ora 4:00pm, doresc sa discutam despre

-      care anume sunt celelalte institutii formale necesare,

-      masura in care se apeleaza in mod inutil la implementarea unor institutii formale cand de fapt regulile informale functioneaza foarte bine (problema atinsa si de Shermer in textul atasat)
-      in ce fel construirea unor institutii formale trebuie sa tina cont de regulile informale preexistente (drept anglo-saxon vs. drept francez)
-      pe ce baza evolueaza institutiile formale

Texte:
Michael Shermer – fragment din The Mind of the Market

Jared Diamond – fragment din Guns, Germs, and Steel (optional)