Ce sunt faptele sociale si de unde apar ele? (Workshop 15 februarie 2008)

Intro:

Am asezat un colaj de texte ca baza pentru Workshop:

Primul text este un scurt fragment din Human Action de Ludwig von Mises in care este descrisa pozitia anti-sociologica clasica – ideea ca nu exista nici un fapt social ireductibil la dorintele indivizilor; societatea este doar o asociere a indivizilor; ea exista deoarece colaborarea si diviziunea muncii este in interesul fiecaruia.

Al doilea text este introducerea la Omul si Multimea, „meditatia” lui Ortega y Gasset asupra fundamentelor sociologiei. Acest text identifica limitele perspectivei lui Mises si arata ca, pentru a evita misticismele Durkheimiene despre „sufletul social”, nu este necesar sa adoptam asociationismul extrem al lui Mises. Exista fenomene sociale, precum felul in care ne salutam, care nu pot fi reduse la interesele indivizilor. Ideea esentiala la Gasset este ca faptele sociale per se, ireductibile la interesele invididuale, sunt eminamente irationale. Si marea majoritate a obiceiurilor se gasesc in aceasta situatie.

Al treilea text, un fragment din primul capitol din Meme Machine de Susan Blackmore, ofera o explicatie. Cum de exista asemenea fenomene sociale irationale? Oamenii se imita unii pe altii. Itemii culturali care se transmit prin imitatie sunt numiti „meme”. Si ideea este ca utilitatea unei meme (a unei idei, mode, a unui set de reguli sociale etc.), i.e. in ce masura ea este in interesul indivizilor, este numai unul dintre factorii care influenteaza capacitatea de a se raspandi a memei, de a „infecta” mintile oamenilor si a le influenta comportamentul.

Al patrulea text, un fragment din capitolul „Redisigning Morality” din Darwin’s Dangerous Idea de Daniel Dennett, arata din ce cauza acest lucru este inevitabil. Idealul utopic de rationalitate perfecta este pur si simplu inaccesibil practic asa ca adeseori tot ce putem face este sa ne imitam unii pe altii, fara a stii cu siguranta daca ceea ce imitam este bun. Este dat un exemplu extrem de simplu in care nu exista nici o solutie rationala optimala – orice solutie este contestabila pe buna dreptate. Astfel de cazuri sunt de fapt norma.

Ultimul text, articolul „Better  than Rational: Evolutionary Psychology and the Invisible Hand” de Leda Cosmides si John Tooby, arata ca de ce variabilitatea culturii nu este totusi nelimitata. Aceeasi problema a complexitatii intractabile computational apare nu numai la nivelul culturii, ci si la nivel biologic. O rationalitate generala, unbiased, nu ar fi putut face fata problemelor concrete; din acest motiv selectia naturala ne-a dotat cu mecanisme cognitive specifice rezolvarii unor probleme particulare, inclusiv din aria socialului. Acest lucru inseamna ca, in functie de context, suntem predispusi genetic spre a ne lasa influentati de anumite lucruri si spre a avea anumite preferinte mai degraba decat altele; nu toate memele au sanse egale de a se raspandi. Exista un mic detaliu: problemele pe care creierul nostru este adaptat sa le rezolve sunt problemele curente din epoca de piatra! (Prezinta: Vlad Tarko)

Colajul de texte:

Mises, Gasset, Blackmore, Dennet, Cosmides & Tooby.pdf