Revista presei pentru dezbaterea Societatea civila pentru reforma sistemului de securitate
11 februarie 2009:
NEWSIN: Dezbatere CADI ; Rompresstiri@rompres.ro: Dezbatere: Imaginea serviciilor secrete, afectata de neincrederea populatiei
Bucureşti, 11 feb /Agerpres/ - Reforma serviciilor secrete trebuie să ţină seama şi de recâştigarea încrederii populaţiei în aceste instituţii au fost de părere specialiştii în informaţii şi reprezentanţii societăţii civile care au participat, miercuri, la dezbaterea pe tema 'Societatea civilă pentru reforma sistemului de securitate', organizată de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI).
Prezent la dezbatere, consilierul prezidenţial pe probleme de educaţie, Cristian Preda, a declarat că factorii de decizie din domeniul intelligence-ului trebuie să ţină cont nu doar de controlul parlamentar asupra serviciilor speciale, ci şi de încrederea pe care populaţia o are în structurile de informaţii.
'Vorbim despre control parlamentar, dar nu şi despre încrederea populaţiei în aceste servicii. Suntem la 20 de ani după căderea comunismului. Eu mă simt într-un regim care nu mai este comunist, ci occidental. Este fundamentală cultura încrederii', a declarat Preda.
La rândul său, consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională, Iulian Fota, a declarat că neîncrederea populaţiei faţă de serviciile speciale are drept principală cauză perioada comunistă, această atitudine putând fi schimbată printr-o politică de securitate publică, controlată prin mai multe instituţii.
'Instituţiile şi servicile sunt publice. Nu mai suntem pe vremea serviciilor secrete. Există control parlamentar, control exercitat de opinia publică, prin mass-media, există inclusiv un control internaţional al politicii de securitate naţională, prin Comisia Europeană, comisii europarlamentare', a spus Fota.
Reprezentantul Societăţii Academice Române (SAR), Sorin Ioniţă, a criticat lipsa unor criterii publice de performanţă privind calitatea serviciilor speciale.
'Recunosc că serviciilor de informaţii nu le poţi cere acelaşi grad de transparenţă ca instituţiilor din administraţia locală, dar măcar să vorbim de un control al societăţii civile asupra serviciilor de informaţii. Pentru aceasta, ar trebui să avem nişte instrumente de monitorizare. În alte părţi mi-au trecut prin faţă indicatori eficienţi de monitorizare; de exemplu, am văzut la MI5 şi MI6, în Marea Britanie, costuri anuale pe ofiţer', a spus Ioniţă.
Prezent la dezbatere, şeful Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a precizat că informaţiile SRI sunt evaluate în baza a 90 de indicatori de calitate.
În privinţa respectării procedurilor de către ofiţerii SRI, Maior a afirmat că, în ultima perioadă, lipsa de comunicare a generat suspiciuni privind legalitatea interceptărilor telefonice efectuate de serviciul pe care îl conduce.
'Controlul legalităţii interceptărilor, dat de mandatul emis de judecător, este fundamental. Din păcate, s-au făcut anumite greşeli de comunicare în ultimul timp, legate de aceste chestiuni care au dat o anumită intensitate dezbaterilor', a explicat Maior.
La rândul său, politologul Cristian Pârvulescu a pus accentul pe necesitatea consolidării instituţiilor publice de control asupra sistemelor de colectare a informaţiilor.
'Statul este cel care poate abuza de cetăţean. Or, statul este incapabil, în momentul de faţă, să controleze serviciile de informaţii, câtă vreme acestea s-au privatizat', a spus Pârvulescu. El a dat ca exemplu existenţa unor servicii online de localizare, precum sistemul Google Earth.
Participanţii la dezbatere au adus critici şi actualei legislaţii privind securitatea naţională, referindu-se inclusiv la Legea 298/2008 privind stocarea datelor legate de comunicaţii.
'Societatea civilă este interesată mai ales de aspectul moral al securităţii: sunt sau nu pedepsiţi turnătorii, trebuie să avem o lege a lustraţiei sau nu, legea privind reţinerea datelor. (...) Dar este interesată şi de dimensiunea economică, şi anume cât de eficient lucrează aceste instituţii', a afirmat profesorul Marian Zulean.
Şi şeful SRI, George Maior, a exprimat unele nemulţumiri faţă de această lege, considerând că ea generază o 'birocratizare excesivă' a activităţii de informaţii.
La dezbatere au mai participat directorul SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, precum şi fostul ministru de Interne, Constantin Dudu Ionescu. AGERPRES/(Claudiu Zamfir)
Rompresstiri@rompres.ro: George Maior: SRI resimte presiunea politica
Bucureşti, 11 feb /Agerpres/ - Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a declarat, miercuri, că resimte presiunile politice asupra neutralităţii SRI.
'Uneori, este foarte dificil şi pentru noi, din păcate, din cauza acestor evoluţii şi de retorică politică, şi de discurs politic, să ne apărăm independenţa şi neutralitatea, deoarece şi noi resimţim presiuni din acest punct de vedere', a afirmat şeful SRI.
Prezent la dezbaterea 'Societatea civilă pentru reforma sistemului de securitate', organizată de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI), Maior a criticat atitudinea oamenilor politici care consideră că partidele pot controla serviciile secrete.
'Îmi pare adesea rău şi mie, ca observator, când la nivel politic se pune problema luării unui serviciu de informaţii de către un partid politic. În momentul nominalizării mele pentru această funcţie, primul aspect public menţionat a fost cel de neutralitate şi de lucru în arhitectura instituţională a statului, aşa cum există. Nu este vorba despre un partid care ia o anumită funcţie, ci de o obligaţie care îmi revine în noua poziţie, de a asigura independenţa şi neutralitatea în spaţiul politic', a spus Maior.
Directorul SRI a precizat că serviciul pe care îl conduce a trecut succesiv prin două reforme, una morală, de desprindere de fosta Securitate, şi o alta profesională, de instruire a personalului.
'În prima fază - reforma morală - am transferat arhivele fostei Securităţi la instituţiile abilitate, adică la CNSAS. Aici am operat cel mai mare transfer de arhive din Europa Centrală şi de Est, aproape două milioane de dosare. Acest lucru a degrevat SRI de acea sintagmă: SRI, continuatorul fostei Securităţi', a spus Maior.
În privinţa reformei profesionale, Maior a precizat că media de vârstă în SRI este de 35 de ani, tinerii ofiţeri de informaţii fiind instruiţi în instituţii prestigioase din Occident.
De asemenea, şeful SRI a menţionat că sunt utilizaţi 90 de indicatori pentru evaluarea informaţiilor oferite de serviciu decidenţilor. AGERPRES/(Claudiu Zamfir)
Rompresstiri@rompres.ro: Directorul SIE: Serviciile risca propria credibilitate, daca intra in jocul politic
Bucureşti, 11 feb /Agerpres/ - Serviciile de informaţii îşi riscă propria credibilitate, dacă se amestecă în jocurile politice, a declarat, miercuri, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, prezent la o dezbatere publică privind securitatea naţională.
'Miza credibilităţii unui serviciu se joacă pe plan intern, precum şi în relaţiile cu partenerii din NATO. Privind această miză, a intra în jocul politic intern reprezintă cel mai mare risc pentru un serviciu, pe care nimeni nu şi-l poate asuma', a apreciat Ungureanu.
El a explicat, însă, că o mare parte din responsabilitatea utilizării informaţiilor furnizate de serviciile speciale revine mediului politic, reprezentanţi ai acestuia fiind beneficiari, ca decidenţi, ai datelor furnizate de ofiţerii de informaţii.
'Responsabilităţile trebuie delimitate. Ne interesează ca responsabilitatea să fie clară. Responsabilitatea este distribuită şi la clasa politică, pentru că beneficiarii legali provin de aici. Serviciile speciale (...) nu generează politici, ci participă la politici', a spus Mihai Răzvan Ungureanu.
El a subliniat că activitatea generală a serviciilor speciale este publică. 'Nu există servicii secrete, ci servicii speciale. Nu sunt servicii secrete, sunt publice', a explicat directorul SIE.
În opinia sa, societatea civilă trebuie să fie mai prezentă în elaborarea strategiei de securitate naţională.
'N-am cum să fiu de acord cu genul de metaforă militară pe care l-am auzit pronunţat dinspre cei care îşi asumă, înainte de a cunoaşte legislaţia prezentă, un rol al societăţii civile în amendarea sistemului de securitate existent. Rolul acesta există şi societatea civilă trebuie să şi-l asume', a afirmat Răzvan Mihai Ungureanu.
Directorul SIE a participat, miercuri, la dezbaterea 'Societatea civilă pentru reforma sistemului de securitate', organizată de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională (CADI). AGERPRES/(Claudiu Zamfir)
NEWSIN: Pârvulescu spune că modelul occidental al libertăţilor cetăţeneşti nu mai este adecvat
Politologul Cristian Pârvulescu, reprezentant al Asociaţiei Pro Democraţia, a afirmat că asigurarea securităţii cetăţenilor începe să afecteze drepturile şi libertăţilor cetăţeneşti, prin propagarea unei frici de sorginte neoconservatoare.
Pârvulescu a apreciat că măsurile de securitate adoptate de către Statele Unite şi ţările Uniunii Europene după atacul terorist din 11 septembrie 2001 au afectat drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. "Temerea mea este că suntem într-o frică de origine neoconservatoare. Derapajele din SUA şi Uniunea Europeană ar trebui să ne facă să ne întrebăm dacă n-ar trebui să schimbăm compasul. Sunt frici care nu au nici o bază şi mă simt ca în 1984", a spus Pârvulescu făcând trimitere la un celebru roman al lui George Orwell.
Pârvulescu a spus, în cadrul dezbaterii "Societatea civilă pentru reforma sistemului de securitate", că este relevant faptul că schimbările din fruntea Ministerului de Interne au avut ca miză controlul politic asupra unui serviciu de informaţii, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă. Reprezentantul APD s-a declarat îngrijorat de faptul că în România este posibilă achiziţionarea, inclusiv de către firme private, a aparaturii necesare interceptărilor convorbirilor. De asmenea, există şase instituţii care deţin acest tip de aparatură şi alte zece care pot solicita legal interceptări. Nu în ultimul rând, spune Pârvulescu, din cele 16 legi care reglementează problema securităţii naţionale, nici una nu specifică în mod clar că doar SRI poate efectua interceptări, singura prevedere în acest sens existând doar într-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Pârvulescu a contestat şi Legea 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului deoarece "pleacă de la premisa că toţi românii sunt suspecţi din start şi că trebuie monitorizaţi", fapt care aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Politologul a adăugat că predomină în România o viziune conservatoare asupra rolul serviciilor de informaţii care vizează protecţia statului împotriva cetăţenilor.
La rândul său, Sorin Ioniţă, de la Societatea Academică Română, a reclamat gradul redus de transparenţă al serviciilor secrete româneşti, în comparaţie cu serviciile de informaţii din Occident. "Ar trebui să avem nişte instrumente de control cuantificabile. În alte părţi, se folosesc diverşi indici, cum ar fi costul unui ofiţer de informaţii, câţi dintre ei au fost prinşi cu ceva şi daţi afară etc. Apoi n-am nici cea mai mică idee cum funcţionează comisiile parlamentare de control. De fapt, noi monitorizăm legi, ne dăm cu presupusul (...) Comisiile par mai degrabă un birou de reclamaţii al serviciilor, locul în care acestea îşi depun doleanţele", a spus Ioniţă.
11 feb 2009 16:20
SRI este nemulţumit de Legea privind reţinerea datelor convorbirilor telefonice
George Maior, directorul SRI, a afirmat, miercuri, că Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului va conduce la birocratizarea activităţii Serviciului.
"În privinţa dezbaterii legate de Legea 298, trebuie să spun că există multă nemulţumire şi din partea Serviciului Român de Informaţii. Considerăm că există unele restricţii care duc la birocratizări. Este un potenţial negativ de restricţionare a activităţii SRI", a spus Maior, ce a reclamat faptul că există, în lege, o confuzie între zona obţinerii de informaţii şi aceea legată de zona judiciară, menţionând faptul că SRI nu este chemat să furnizeze probe în sensul celor cerute de Codul Penal şi cel de Procedură Penală. "SRI nu îşi mai poate desfăşura anumite misiuni clasice şi există nemulţumiri şi din zona judiciară", a adăugat Maior.
În ceea ce priveşte interceptările convorbirilor realizate de SRI, Maior a precizat că Parlamentul, prin comisia de control a SRI, deţine pârghiile necesare pentru a verifica dacă s-au comis abuzuri, inclusiv prin controale inopinate la facilităţile Serviciului. "Pe deasupra, nici o interceptare nu se poate realiza fără semnătura judecătorului. Este şi asta o formă de control asupra activităţii SRI", a apreciat Maior în cadrul dezbaterii organizate miercuri de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională, cu tema "Societatea civilă pentru reforma sistemului de securitate".
11 feb 2009 15:18
Maior:"Uneori resimţim presiuni din partea retoricii politice"
Directorul SRI, George Maior, a afirmat miercuri, în cadrul unei dezbateri cu tema "Societatea civilă pentru reforma sistemului de securitate", că serviciile de securitate resimt uneori presiuni din partea mediului politic din punctul de vedere al discursului şi retoricii politice.
"Uneori, în funcţie de evoluţiile retoricii şi discursului politic, resimţim presiuni din acest punct de vedere", a spus directorul SRI, George Maior, la dezbaterea organizată miercuri de Centrul de Analiză şi Dezvoltare Instituţională. Maior a precizat că nu ar trebui ca politicienii să încerce, prin intermediul discursului politic, să scoată serviciile de informaţii din cadrul legal în care îşi desfăşoară activitatea. "În momentul acceptării nominalizării mele în fruntea Serviciului Român de Informaţii, prima menţiune publică, inclusiv a colegilor din partidul din care provin, a fost referitoare la neutralitatea funcţiei", a precizat Maior.
La rândul său, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, a precizat că serviciile speciale sunt supuse unor constrângeri atât interne, cât şi externe, care le împiedică să se implice în jocul politic. "Miza credibilităţii se joacă atât pe plan intern, cât şi în relaţiile cu partenerii externi din NATO. Pe această miză, a intra în jocul politic intern reprezintă cel mai mare risc pentru un serviciu, risc pe care nici un serviciu special modern nu şi-l poate asuma", a spus Ungureanu.
Directorul SIE a susţinut că responsabilitatea privind modul în care sunt utilizate informaţiile confidenţiale revine beneficiarilor legali care provin tot din mediul politic. "Ne interesează ca responsabilitatea să fie clară. Ea este distribuită şi în clasa politică deoarece beneficiarii informaţiilor provin din clasa politică. Serviciile speciale sunt piese ale executivului. Nu generează politici, ci participă la politici", a susţinut directorul SIE.
Pe scurt
CRONICA ROMANA: Societatea civila face presiuni pentru reformarea sistemului de securitate
Reprezentanti ai societatii civile au propus, ieri, infiintarea unei coalitii pentru reforma sistemului de securitate, care sa “vegheze” in special asupra aspectului moral al securitatii si sa fie un partener al institutiilor din domeniu. “Societatea civila este interesata, indeosebi, de aspectul moral al securitatii: sunt sau nu pedepsiti turnatorii, trebuie sa avem o lege a lustratiei sau nu, legea privind retinerea datelor. (...) Dar este interesata si de dimensiunea economica si anume cat de eficient lucreaza aceste institutii”, a afirmat profesorul Marian Zulean, in deschiderea unei reuniuni pe tema reformei in sistemul de securitate.
El a mai sustinut ca noua conducere politica trebuie sa se ocupe de rescrierea legislatiei de securitate, exprimand disponibilitatea societatii civile de a veni cu un set de masuri care sa “desavarseasca” reforma in domeniu. Dezbaterea a fost organizata de Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala si a vizat identificarea carentelor sistemului legislativ privind functionarea eficienta a institutiilor de securitate cu respectarea drepturilor cetatenesti, analizarea propunerilor societatii civile privind perfectionarea mecanismelor de control civil si oportunitatea unei coalitii a societatii civile pentru reforma sistemului de securitate.
FRONTNEWS: Parvulescu (APD) si Ionita (SAR), impotriva legii "Big Brother"
Politologul Cristian Parvulescu, reprezentant al Asociatiei Pro Democratia, a afirmat ca asigurarea securitatii cetatenilor incepe sa afecteze drepturile si libertatile cetatenesti, prin propagarea unei frici de sorginte neoconservatoare.
Parvulescu a apreciat ca masurile de securitate adoptate de Statele Unite si tarile Uniunii Europene dupa atacul terorist din 11 septembrie 2001 au afectat drepturile si libertatile cetatenesti.
"Temerea mea este ca suntem intr-o frica de origine neoconservatoare. Derapajele din SUA si Uniunea Europeana ar trebui sa ne faca sa ne intrebam daca n-ar trebui sa schimbam compasul. Sunt frici care nu au nici o baza si ma simt ca in 1984", a spus Parvulescu facand trimitere la un celebru roman al lui George Orwell.
Parvulescu a spus, in cadrul dezbaterii "Societatea civila pentru reforma sistemului de securitate", ca este relevant faptul ca schimbarile din fruntea Ministerului de Interne au avut ca miza controlul politic asupra unui serviciu de informatii, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna.
Reprezentantul APD s-a declarat ingrijorat de faptul ca in Romania este posibila achizitionarea, inclusiv de catre firme private, a aparaturii necesare interceptarilor convorbirilor. De asmenea, exista sase institutii care detin acest tip de aparatura si alte zece care pot solicita legal interceptari. Nu in ultimul rand, spune Parvulescu, din cele 16 legi care reglementeaza problema securitatii nationale, nici una nu specifica in mod clar ca doar SRI poate efectua interceptari, singura prevedere in acest sens existand doar intr-o hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Parvulescu a contestat si Legea 298 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului deoarece "pleaca de la premisa ca toti romanii sunt suspecti din start si ca trebuie monitorizati", fapt care aduce atingere drepturilor si libertatilor cetatenesti. Politologul a adaugat ca predomina in Romania o viziune conservatoare asupra rolului serviciilor de informatii care vizeaza protectia statului impotriva cetatenilor.
La randul sau, Sorin Ionita, de la Societatea Academica Romana, a reclamat gradul redus de transparenta al serviciilor secrete romanesti, in comparatie cu serviciile de informatii din Occident.
"Ar trebui sa avem niste instrumente de control cuantificabile. In alte parti, se folosesc diversi indici, cum ar fi costul unui ofiter de informatii, cati dintre ei au fost prinsi cu ceva si dati afara etc. Apoi n-am nici cea mai mica idee cum functioneaza comisiile parlamentare de control. De fapt, noi monitorizam legi, ne dam cu presupusul (...) Comisiile par mai degraba un birou de reclamatii al serviciilor, locul in care acestea isi depun doleantele", a spus Ionita.
ZIARE.COM: Parvulescu se simte ca in romanul 1984 al lui Orwell
MONDONEWS: SRI este nemultumit de Legea privind retinerea datelor convorbirilor telefonice
INTERESUL PUBLIC: Societatea civilă îşi bagă nasul în sistemul de securitate
