Problema incalzirii globale e greu de inteles din cauza ca imbina chestiuni stiintifice destul de complicate (cum functioneaza clima), chestiuni economice (calcul cost-beneficii pentru diferite solutii propuse) si chestiuni politice (incalzirea globala e parte a agendei ecologiste). Putem separa toate aceste lucruri cu ajutorul unei abordari mai algoritmice sintetizata de urmatoarea schema de decizie:

1. Se incalzeste planeta?

• • Nu.
  • Da –> pasul 2
  • Nu stiu –> Cerceteaza

2. Este de rau?

• • Nu.
  • Da –> pasul 3
  • Nu stiu –> Cerceteaza

3. Cine e afectat de problema?

• • Toata lumea in mod aproximativ egal –> pasul 4
  • Anumite zone in particular –> pasul 4
  • Nu stiu –> Cerceteaza

4. Este vina noastra? (i.e. trebuie sa plateasca oalele sparte in special Occidentul?)

• • Nu –> e o problema naturala –> pasul 5
  • Da –> e o externalitate a activitatii industriale occidentale –> pasul 5
  • Nu stiu –> Cerceteaza

5. Putem face ceva?

• • Nu.
  • Da –> pasul 6
  • Nu stiu –> Cerceteaza

6. Exista alte probleme mai presante decat incalzirea globala pe care ar trebui sa cheltuim banii limitati pe care-i avem?

• • Da (subnutritia, malaria, SIDA etc.) –> pasul 8
  • Nu –> pasul 7
  • Nu stiu –> Cerceteaza

7. Ce-i mai ieftin, adaptare la incalzirea globala sau preventia incalzirii globale?

• • Sa ne adaptam la situatie –> pasul 8
  • Sa prevenim situatia –> pasul 9
  • Nu stiu –> Cerceteaza [pdf]

8. Cum ne adaptam la schimbarea de clima?

- masuri generale:

• • Stimularea economica a tarilor sarace (e.g. comert liber cu ele) pentru a le usura adaptarea (vedeti in clipul de mai sus), i.e. chestii care ar trebui oricum facute din considerente economice generale

- cei care au raspuns ‘nu’ la intrebarea 4 (nu-i vina noastra), sau ‘da’ la intrebarea 6 (exista alte probleme mai importante):

• • Nu facem nimic si speram ca lucrurile se rezolva de la sine prin mecanismul pietei

- cei care au raspuns ‘da’ la intrebarea 4 (e vina noastra), si ‘nu’ la intrebarea 6 (e una dintre cele mai importante probleme):

• • Geoinginerie [free sign up]: poza de mai jos sintetizeaza concluziile
  • Ajutoare financiare tarilor sarace destinate ameliorarii problemei

The cost versus benefit of geoengineering proposals relative to conventional climate-change mitigation. The risks associated with these proposals are indicated as low (green), medium (yellow) and high (red). The safest alternative to conventional mitigation is carbon-dioxide air capture, but stratospheric aerosol injection has the best benefit-to-cost ratio. (Peter Cox, “Engineering the climate”)

9. Cum prevenim incalzirea?

• • Schimbarea modului de viata pe baza voluntara
  • Iti iei credite pe masura carbon-footprint-ului pe care-l ai de la firme care planteaza pomi in numele tau (si-ti compenseaza astfel carbon-footprint-ul)
  • Taxarea emisiilor de dioxid de carbon
  • Sistem de Cap-and-Trade la nivel global

Parerea mea este ca partea controversata incepe de la intrebarea 6 incolo; cei care se opresc pe undeva la primele patru intrebari pur si simplu nu sunt la curent cu cercetarea climatologica. Acelasi lucru este valabil si in cazul celor care raspund ‘nu’ la intrebarea 4 (nu e vina noastra), insa dupa cum se vede de la punctul 8, acestia sunt practic indiscernabili din punctul de vedere al masurilor pe care le sustin de cei care raspund ‘da’ la 4 si ‘da’ la 6 (exista alte probleme mai presante in legatura cu care putem face mai mult) (e.g. Bjorn Lomborg). Cu alte cuvinte, partea controversata nu este despre climatologie, ci despre economie.

Spre exemplu intrebarea 7 este destul dedubioasa pentru ca nu e clar pentru cine anume e mai ieftin. Calculul se face de obicei in termeni de PIB, insa PIB-ul pe capita este o masura cel putin discutabila a gradului de prosperitate. De asemenea, chiar si cei care (asemeni mie) sfarsesc urmand aceasta schema decizionala in punctul 8 in loc de 9, trebuie sa tina cont de faptul ca emiterea de dioxid de carbon este o externalitate negativa si vine deci cu toate problemele obisnuite asociate externalitatilor negative. De fapt, datorita amplorii internationale a fenomenului, efectul este mai rau decat in cazurile obisnuite de externalitati negative. Daca in cazul poluarii partea vatamata poate, cel putin in principiu, sa dea in judecata pe poluator si sa castige, in cazul de fata e.g. fermierii sud americani afectati de seceta ca efect al incalzirii globale nu pot sa dea in judecata pe nimeni (nu exista un vinovat identificabil in mod unic). Din acest punct de vedere se justifica fie taxarea emisiilor, fie (preferabil din punctul meu de vedere) sistemul cap-and-trade. [Este interesant de remarcat ca in anii 1980 sistemul cap-and-trade era punctul de vedere libertarian, considerat pe vremea aceea extrem de radical, in legatura cu rezolvarea tuturor problemelor de poluare – vedeti-l sustinand cap-and-trade in clipurile link-uite mai sus pe nimeni altul decat Walter Block. Astazi acest punct de vedere liberarian a ajuns politica oficiala a UE in materie de poluare si acum are sanse sa devina abordarea la nivel global in materie de emisii de carbon!]

Schema de decizie de mai sus imbina chestiunile de climatologie cu cele de economie dar lasa la o parte chestiunile politice. Daca adaugam politica, lucrurile se complica si mai tare: Intrebarea 3 de mai sus (irelevanta din punct de vedere climatologic sau economic) devine importanta pentru ca daca tarile occidentale sunt si ele afectate atunci devine mai usor de vandut publicului necesitatea de a actiona (vedeti discursul lui Al Gore). De asemenea, un factor important il reprezinta faptul ca piata energiei este foarte departe de a fi o piata libera (e.g. din Romania si pana-n SUA firmele de petrol primesc subventii de la stat). Aceste interferente pe piata (faimoasele “parteneriate stat-privat”) contribuie nu numai la problema, ci fac si dificile incercarile de a remedia problema. Iar ceea ce-i si mai descurajant e ca de partea cealalta a baricadei avem avocatii “actiunii” care, atunci cand nu cer dizolvarea sistemului capitalist de-a dreptul, nu fac altceva decat sa ceara interventii ale statului pentru a sustine si alte industrii energetice (e.g. subventionarea etanolului, panourilor solare sau morilor de vant). Avem deci de a face de fapt cu o lupta intre diferite grupuri de interese, lupta in care stiinta climatologica sau economica au ajuns simple unelte propagandistice. Asa ca nu va asteptati la lucruri prea bune de la Copenhaga!

Vlad Tarko