Vlad Tarko – Dintre aberatiile lui Geoana: extinderea programului Rabla
Continui cu inca o nota despre asa-zisul “plan anti-criza” al lui Geoana. Acum punctul 9:
Extinderea “programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009.
Masura permite utilizarea banilor deja alocati in programul Rabla pentru retehnologizarea companiilor prin reinnoirea parcurilor auto, ceea ce permite reducerea costurilor de productie si pastrarea locurilor de munca. De asemenea, masura va avea efecte benefice pentru mediu prin reducerea poluarii si sustine industria auto prin cresterea numarului de comenzi. Extinderea “programului Rabla” se va face in limita cotelor neutilizate din programul pentru persoane fizice. (Mircea Geoana, plan anti-criza, punctul 9)
In ce consta programul Rabla:
Pentru stimularea înnoirii parcului naţional de autoturisme prin scoaterea din circulaţie a celor vechi, Guvernul României, în colaborare cu MMDD,[44] a iniţiat un program, cunoscut sub numele de „Programul Rabla”. În cadrul programului, se oferă o primă de 3000 RON persoanelor fizice care achiziţionează un autoturism nou şi radiază din circulaţie predând spre casare unui operator economic autorizat să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz un autoturism uzat, cu o vechime de peste 12 ani.[45] Acţiunea a demarat în anul 2005[46] şi a fost reluată în 2006,[47] 2007[48] şi 2008[49] (Wikipedia)
Ratiunea reala a programului Rabla
In primul rand, trebuie remarcat faptul ca programul Rabla nu este irational daca privim lucrurile nu din perspectiva populatiei, ci din perspectiva intereselor unor politicieni, cum ar fi de pilda Tariceanu. Iata ce aflam despre Tariceanu:
Începând din anul 1993 este partener asociat la Automotive Trading Services (importator oficial Citroen în România). Este membru fondator şi preşedinte (1994-1997 şi 2001-2003) al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), apoi preşedinte de onoare (din 2003).(Wikipedia)
Programul Rabla este o modalitate indirecta prin care firmele care importa masini noi isi cresc profiturile: statul plateste oamenii sa-si schimbe masinile si sa-si cumpere unele noi. Altfel spus, programul Rabla este o maniera indirecta prin care banii din taxe ajung in cele din urma la importantorii de masini noi. Cum ar fi de pilda Automotive Trading Services sau APIA. Programul Rabla este deci o metoda mai subtila pe aceeasi linie cu incercarea de a tripla taxa auto pentru masinile second-hand.
Programul Rabla ca irosire grotesca a banului public
Insa, din punctul de vedere al populatiei, programul este o uriasa irosire a banului public. Posesorii de masini vechi au acces la program numai daca “radiază din circulaţie” si “predau spre casare” masinile. Altfel spus, programul Rabla este un urias program guvernamental de distrugere a unor bunuri valoroase si functionale. In absenta programului, oamenii si-ar folosi masinile respective inca cel putin cativa ani. Iar ceilalti, de la care se iau banii pentru a subventiona programul Rabla, fie ar avea niste bani pe care sa-i foloseasca dupa cum cred de cuviinta, fie (daca tot le ia banii prin taxe) statul ar putea folosi banii respectivi pentru a face anumite investitii realmente utile. Se presupune ca guvernul ar trebui sa ne cheltuiasca banii pe lucruri care ne cresc prosperitatea, nicidecum pentru a distruge o parte a bunurilor existente. Cei care-si inchipuie ca programul are vreun beneficiu economic sunt victime ai unei erori de gandire binecunoscute.
Astfel, cand Mircea Geoana spune ca “Masura permite utilizarea banilor deja alocati in programul Rabla pentru retehnologizarea companiilor prin reinnoirea parcurilor auto, ceea ce permite reducerea costurilor de productie si pastrarea locurilor de munca”, noi putem spune cu destula siguranta ca el pur si simplu bate campii. Pe de o parte, banii nu sunt folositi la retehnologizare, ci la distrugerea de masini functionale. Daca ar dori cu adevarat sa faciliteze retehnologizarea si scaderea preturilor de ce nu propune subventionarea directa a retehnologizarii?! De ce aceasta cale ocolita? [Desigur, eu nu sustin o asemenea ipotetica subventie, ci doar ilustrez care sunt adevaratele concluzii logice ale afirmatiilor lui.] Pe de alta parte: Ce locuri de munca sunt pastrate? Raspuns: Oamenii sunt incurajati sa lucreze la distrugerea de masini functionale sau respectiv la construirea de masini pe care consumatorii nu vor cu adevarat sa le cumpere. Altfel spus, este irosita puterea de munca a unui numar mare de oameni care in loc sa fie angajati in slujbe productive sunt incurajati sa ramana in aceste slujbe distructive. Altfel spus, locurile de munca nu trebuie pastrate cu orice pret, ci piata muncii trebuie facuta flexibila. In aceasta ordine de idei: priviti care este perspectiva stangii occidentale asupra problemei sigurantei locurilor de munca si remarcati cat de in urma este Geoana fata de ei:
Flexicurity (a portmanteau of flexibility and security) is a welfare state model with a pro-active labour market policy. The term was first coined by the social democratic Prime Minister of Denmark Poul Nyrup Rasmussen in the 1990s. The term refers to the combination of both labour market flexibility[1] in a dynamic economy as well security for workers.
The Government of Denmark views flexicurity as entailing a “golden triangle” with a “three-sided mix of (1) flexibility in the labour market combined with (2) social security and (3) an active labour market policy with rights and obligations for the unemployed” [2].
The European Commission considers flexicurity as an integrated strategy to enhance, at the same time, flexibility and security in the labour market; designed and implemented across four policy components: 1) flexible and reliable contractual arrangements, 2) comprehensive lifelong learning strategies, 3) effective active labour market policies and 4) modern social security systems providing adequate income support during transitions. (Wikipedia)
Unde sunt in programul lui Geoana, care chipurile e un socialist european, propunerile despre cum sa fie flexibilizata piata muncii?
Programul Rabla e o aberatie din punct de vedere ecologic
In ceea ce priveste prespusele beneficii ecologice ale programului, situatia e de-a dreptul incredibila. Programul Rabla ia bani (prin taxe) de la cei care nu au masini sau au masini (relativ) nepoluante pentru a-i da celor care polueaza. In general cand ai de-a face cu poluarea, se presupune ca statul trebuie sa-i taxeze pe poluatori nu pe cei care sufera de pe urma poluarii! Programul Rabla face exact invers.
Daca Geoana ar avea cu adevarat preocupari ecologiste atunci ar propune introducerea unei taxe pe cat de mult polueaza masinile (la urma urmei asta e problema nu? de ce nu e atacata direct?) si folosirea banilor respectivi pentru extinderea sistemului electric de transport in comun (tramvaie, troleibuze, metrou). Altfel spus, el ar favoriza o situatie in care poluatorii sunt pusi sa plateasca pentru faptul ca polueaza, iar banii sunt folositi in favoarea celor care nu polueaza. Propunerea lui este exact invers. Banii sunt luati de la victime pentru a-i favoriza pe poluatori.
Concluzie
De ce sustine Geoana extinderea programului Rabla? Mi se pare ca singurele variante sunt:
- Are vreo rationalitate privata de tipul Tariceanu;
- Isi inchipuie ca programul e foarte popular si o sa-i aduca voturi (altfel spus mizeaza pe ignoranta economica a electoratului sau);
- El si consilierii sai sunt realmente complet incompetenti in materie de economie si chiar cred in tampeniile pe care le spun.
Care varianta este cea corecta, habar n-am. Insa dintr-o perspectiva atat economica cat si ecologica, programul Rabla in mod clar nu trebuie extins, ci trebuie eliminat cat mai curand (iar guvernele Tariceanu si Boc ar trebui sa-si ceara scuze pentru toti acesti bani irositi complet aiurea).
mda
interesant punct de vedere. aud primul om impotriva programului rabla.
sa zicem ca un astfel de program e util pentru ca:
1. se inlocuiesc masini vechi cu unele noi care ofera siguranta mai mare atat utilizatorului cat si celorlalti participanti la trafic.
2. se inlocuiesc masini vechi si poluante cu altele noi, care respecta norme de poluare mai severe.
3. incurajeaza afacerile in domeniul auto – productia interna si importul de autovehicule (probabil vanzarile cresc pe o anumita perioada fiindca sunt tentati cumparatorii de aceasta subventie si fac niste eforturi pentru a schimba masina).
deci, eu adaug pe langa perspectiva economica si ecologica si pe cea privind siguranta rutiera. chiar sa nu merite?
mai mult, perspectiva economica poate fi largita. trebuie sa vedem in ce mod banii cu care-i subventionam pe cei care cumpara autovehicule ni se intorc in buzunare.
personal nu mi se pare cea mai proasta idee a domnului geoana. si nici nu e doar a lui. aici, putem sa spunem ca avem un “pact” national.
http://economie.hotnews.ro/stiri-auto-6233056-piata-auto-americana-scazut-puternic-prima-luna-dupa-terminarea-programului-rabla.htm
deja lucrurile se complica.
adica, programul rabla stimuleaza vanzarile, vanzarile stimuleaza productia. economia se misca.
acum, trebuie vazut daca cresterea economica obtinuta cu subventie pe rable si cu distrugerea unor autovehicule functionale face mai bine decat economisirea (pastrarea autovehiculelor vechi).
si aici e chiar complicat sa stabilesti adevarul.
Una din revoltătoarele minciuni ale programului Rabla e că ajută mediul înconjurător. Observaţii:
1. Nu există în program vreo referinţă la poluarea efectivă produsă de maşinile vechi, a căror înlocuire se încurajează, ci doar la vechimea acestora.
2. Producţia unei maşini noi, de la extragerea minereului de fier şi pînă la asamblare, este responsabilă de multă poluare. Această poluare ar putea fi mai gravă decît “economia de poluare” realizată la exploatarea maşinii noi faţă de cea veche.
Programul “Rabla” e parte din idioţeniile Uniunii Europene care stimulează mentalitatea “aruncă ce e vechi, nu te chinui să repari” care e profund antiecologică. În “Minunata lume nouă” a lui Aldous Huxley se prevedea că Statul va stimula această mentalitate. Pe modelul acesta, se plănuiesc programe asemănătoare pentru electrocasnice vechi. Porunca “ecologistă” a Uniunii Europene este: Români, produceţi cît mai multe deşeuri!.
Ceea ce e important pentru politicieni şi birocraţi este ca ei să păstreze puterea de a interveni în economie, şi să se poată lăuda că au sprijinit cutare sector economic. Că l-au sprijinit pe spinarea altui sector economic (e singurul mod prin care ei pot sprijini ceva, fiindcă politicienii şi birocraţii nu produc bani, ei doar îi cheltuie sau îi distribuie) n-are importanţă şi de multe ori nici nu se observă.
@ moromete, apropo de siguranţa rutieră. Autoturismele sînt avizate tehnic de registrul auto. Dacă au primit avizul înseamnă că corespund dpdv al siguranţei rutiere. Nu se poate zice “maşina asta are peste 12 ani vechime, deci nu mai prezintă siguranţă în circulaţie” ci eventual “la verificarea tehnică s-a constatat că maşina nu prezintă siguranţă în circulaţie”. Dar programul Rabla n-are legătură cu verificările tehnice, şi nici nu pretinde (oficial) că ar avea scopul creşterii siguranţei rutiere. Siguranţă care e mai primejduită de cei care au maşină nouă şi merg cu 200 km/oră ca să se laude ce maşină grozavă au (subvenţionată prin programul Rabla) decît de cei care au maşină veche şi merg în limita legală de viteză şi datorită faptului că maşina e veche şi nu “duce” viteze prea mari.
“programul rabla stimuleaza vanzarile, vanzarile stimuleaza productia. economia se misca.”
Din linkul pe care-l oferi se pare ca tu confunzi “economia” cu “piata de masini”. Economia contine mult mult mult mai multe lucruri. A te focusa pe piata de masini si a trage de aici concluzii asupra economiei intregi este ceva impresionant de stupid.
Programul Rabla nu stimuleaza vanzarile, ci stimuleaza vanzarile *de masini noi*. In absenta acestui program, banii ar fi folositi pentru a cumpara *alte lucruri* avand aceeasi valoare cu masinile astea noi PLUS cat costa sa colectezi si sa distrugi masinile vechi. Nemaivorbind ca am mai avea inca si valoarea tuturor acelor masini vechi dar perfect functionale care n-ar mai fi distruse. Efectul *per total* asupra economiei al programului Rabla este in mod clar negativ din simplul motiv ca programul presupune *distrugerea de bunuri* (care in absenta acestei interventii nu ar fi distruse). “Argumentul” pe care, alaturi de Geaoana, incerci de fapt sa-l faci este ca distrugerea de bunuri reprezinta o reteta pentru progres economic si pentru iesirea din criza. Imi pare rau dar acest “argument” este o aberatie.
In cadrul postarii am mentionat: “Cei care-si inchipuie ca programul are vreun beneficiu economic sunt victime ai unei erori de gandire binecunoscute.” si am oferit un link spre explicatia din Wikipedia a erorii. Te rog sa citesti despre ce este vorba. Nu de alta dar faci o gresala elementara de economie ridiculizata in mod faimos de Bastiat acum 160 de ani (!):
http://en.wikisource.org/wiki/That_Which_Is_Seen,_and_That_Which_Is_Not_Seen#The_Broken_Window
1. nu confund economia cu piata auto, doar ca piata auto e un “indicator”.
la fel ca piata imobilara, consumul de energie, diverse alte consumuri.
2. nu argumentez alaturi de geaona, fiindca il votez pe basescu. dar, ideea programului rabla e o idee care a prins, am vazut ca si in america si in germania, si peste tot in lume, si nu ii e asociata lui geoana.
vlad – eu nu spun ca distrugerea de bunuri e o reteta de progres economic. bunurile utile nu trebuie distruse si nu vor fi distruse, tocmai, fiindca sunt utile. in programul rabla, sunt primite autoturisme nefunctionale, alaturi de altele functionale, e adevarat.
pan ‘ la urma, o rabla ar trebui sa fie o masina care nu poate fi valorificata decat la valoarea materiei prime.
in felul asta, trebuie sa vedem daca posesorul unei rable are nevoie de un autoturism nou, daca-l foloseste asa incat acest autoturism nou “sa-si scoata banii”.
e adevarat, ca daca tentat de subventie, posesorul unei rable isi cumpara un autoturism nou pe care-l tine in garaj, el a consumat ceva de care nu avea nevoie.
dar putem sa directionam subventia catre cumparatorii de autoutilitare.
sau putem sa eliminam complet orice tip de subventie.
putem sa discutam daca orice tip de subventie este nociv pentru o economie.
Programul Rabla nu este ideea lui Geoană şi e folosit în multe ţări, fiindcă în multe ţări sînt politicieni care vor să se laude că au sprijinit industria de maşini şi au ocrotit mediul înconjurător (aceasta din urmă fiind o minciună, din considerentele susmenţionate).
Dacă Ministerul Mediului vrea să ocrotească mediul înconjurător, să facă un program de împăduriri cu banii cheltuiţi de “Rabla”, crează astfel locuri de muncă, face economia să se mişte şi ar putea chiar să ajute natura cu asta.
Dar e o greşeală ideea că a face economia să se mişte e un scop în sine. Din punct de vedere ecologist (justificarea oficială a programului Rabla) e chiar rău, natura e ocrotită la maxim cînd activitatea economică e la minim. Îmi amintesc că în anii ‘90, cînd se închiseseră mai multe fabrici, eu lucram la fabrica de detergenţi. Directorul fabricii povestea o discuţie cu cei de la mediu, i-a întrebat cum stă fabrica din punct de vedere al poluării. “Sînteţi printre cei mai răi din oraş”, zic ăia. “De ce?”. “Fiindcă voi produceţi”.
Comportament ecologist nu înseamnă să-ţi cumperi maşină nouă ci să nu ai deloc maşină, să foloseşti tramvaiul (prin asta se reduce şi aglomeraţia din trafic) – deci ar fi o justificare ecologistă în subvenţionarea transportului în comun.
Revenind la exemplul lui Vlad, dacă cineva îmi sparge geamul nu înseamnă că rămîn fără bani de pantofar. Poate o să fac ore suplimentare, ca să cîştig mai mult. Deci, “economia se mişcă”, creşte PIB-ul. Dar fericirea mea nu creşte. Mişcarea economiei, valoarea PIB-ului nu au importanţă. Ceea ce e important e în ce măsură sînt satisfăcute nevoile oamenilor, şi cît trebuie ei să muncească ca să-şi satisfacă nevoile.
Pentru înţelegerea motivului programului “Rabla”, care din directive UE este motivat, vezi: Uniunea Europeană ustură la buzunar: Trei milioane de şoferi ar putea fi siliţi să renunţe la maşini.
Înainte de aplicarea bîtei se încearcă zăhărelul pentru eliminarea maşinilor vechi, dar nu există vreo necesitate economică pentru asta.
ceace nu inteleg este faptul ca dupa 18 ani de democratie originala unii cred ca pentru a castiga electoratul este suficient sa arunci cu noroi pe celilalti competitori fara a demonstra ca tu ai ceva in cap. Este tipul de candidat Mircea Geoana si Crin A.Eu nu sunt raliatvrunei formatii politice dar vreau sa fiu convins de candidati ca ei gandesc ceva pentru tara,ca propun ceva nou spre binele nostru al tuturor. Ce pot eu sa descoper in permanenta mocirla utilizata in campanie care sa imi arate ca m.g. sau c.a. au mceva in cap. Ceace au facut ei in 18 an nu este nici vizibil nici palpabil. Imi pare rau pt. aceasta tara!
pai geoana
ati tot fost la putere si ati muls si voi si cei dupa voi tot laptele de la vacuta romania ce mai vreti ca nui mai nimic si noi suntem vai de capu nostru
din partea mea nu asi vrea ca nici unu din care candidati sa fiti sefi ca nu sunteti buni plecati an dubai si lasati tara an pace ca si asa suntem varza